Sursa articolului: http://talentirosit.ro/orice-om-este-un-cantec-fara-rima/
orice om este un cântec fără rimă
strident
cu multe dezacorduri
în care este vorba de frică
nebunie
moarte
şi de o poveste de dragoste
care nu se sfârşeşte niciodată
orice om este o piesă lungă de teatru
al cărei regizor dirijează fără noimă
iar actorii sunt caricaturi îngroşate la absurd
ale spectatorilor trişti din piaţa publică
orice om este un monstru urban rătăcitor
care mănâncă
bea
se fute
votează
stă la coadă la Impozite şi taxe
visează
plânge
râde
şi apoi moare
Orice om este un cântec fără rimă – Adrian Creţu
Pe Adrian Creţu l-a descoperit mogulu’ în urmă cu vreo doi ani, pe un blog. Am intrat şi eu să citesc minunăţiile şi am rămas un cititor fidel. Abia aşteptam să se scurgă cele două săptămâni clasice până apărea o poezie nouă pe blog.
Creţu îi genu’ de poet pe care ori îl iubeşti, ori îl urăşti din prima; nu există cale de mijloc. În faţa poeziilor lui, oamenii care mai au o fărâmă de sinceritate în ei se dezbracă de toate complexele cotidiene şi se regăsesc în versuri, se relaxează; ceilalţi vor eticheta operele obscen pentru că este mai uşor să trăieşti într-un glob de cristal, cum spunea colega mea Adriana.
La prima vedere versurile par obscene; dincolo de această etichetă ajungi la esenţa omului mult de prea multe ori dezamăgit, înghesuit în oraşul fierbinte şi jegos, refugiat în băutură şi plăceri ieftine. Faze prin care orice om trece la un moment dat sau nu recunoaşte.
Mă bucură faptul că o editură românească a scos capu’ din cur şi a hotărât să-i publice acest volum de poezii în forma originală, fără cenzură sau pretenţii dubioase. O editură a realizat că lumea a obosit să tot citească poezii clasice şi că oamenii vor ceva mai ancorat în realitate. Creţului nu i-a fost uşor să reuşească, da’ nu s-a dat bătut, lucru pentru care îl apreciez şi mai mult; şi îl mai apreciez pentru că sunt printre primii care au avut onoarea să pună mâna pe cărţulie (şi nu oricum, cu autograf!)
Fragmentul meu cel mai extramegasuper preferat din toate timpurile din lume (!?) este:
sunt prizonierul beat al pizdei tale trendy
pe care vreau s-o ling acum
şi-apoi în care să-mi instalez pula cu plăcere
şi adoraţie
Şi ca să nu fiţi necăjiţi că doar eu am parte de lecturi faine, dau premiu o carte pentru primul cititor care dă fuguţa la Creţu pe site, citeşte poeziile şi îmi scrie în comentariu două versuri care-i plac plus explicaţia pentru care-i plac.
P.S. Pentru că autorul m-a rugat să-l critic: bă Creţule, cartea-i prea scurtă! Batâr că trebuie citită de minim trei-patru ori până te prinzi de unele faze, da’ oricum trebuie să grăbeşti al doilea volum!
P.P.S. Nu bă, nu e advertorial plătit, chiar îmi plac poeziile omului! Încercaţi şi voi! ATENŢIE PROVOACĂ DEPENDENŢĂ!
